Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Monografia comunei

Potențial natural

Comuna Nițchidorf este situată în partea de centru – est a județului Timiș la limită cu județul Caraș-Severin la o distanță de cca. 30 km de Timișoara și are o suprafață de 64,12 kmp.

Teritoriul administrativ al comunei Nițchidorf se învecinează cu teritoriul administrativ al comunei Cheveresul Mare la nord, cu orașul Buziaș și județul Caraș-Severin la est, cu al comunei Tormac la sud și cu al comunei Sacoșul Turcesc la vest.

Solurile

Solurile pe teritoriul comunei Nițchidorf s-au format în arealul zonelor de pădure la capătul masivelor colinare a munților Banatului, ele aparțin preponderent solurilor podzolit-silvestre cu mici suprafețe tera rossa și redzine. Fertilitatea lor este cuprinsă între 2-4 (gradul mediu de fertilitate fiind de 3).

Geologie

Aparținând zonei de câmpie a domeniului panonic, la capătul zonelor colinare, formațiile de ramă și fundament se întâlnesc la adâncimi medii, fiind preponderent șisturi cristaline și roci eruptive. Formațiile sedimentare de suprafață și adâncime cuprind nisipuri, argile, marne și lignit.

Studiile geologice nu au pus în evidență materii minerale utile exploatabile. Rezervele exploatabile de lignit de cca. 300.000 T puse în evidență în estul teritoriului județului la Darova pentru care s-au executat lucrări miniere de deschidere a minelor, nu sunt cantonate și pe teritoriul comunei Nițchidorf.

Hidrografie

Teritoriul comunei face parte din bazinul hidrografic al râului Timiș. Colectoarele de suprafață de mici dimensiuni orientate spre nord și vest nu au debite permente semnificative acestea drenând cu precădere apele de ploaie.

În afara colectoarelor naturale teritoriul dispune și de canale de desecare asigurând protecție terenurilor agricole. Principalul colector Pogăniș traversează teritoriul de la sud la nord.

Sistemul acvifer cuprinde ape freatice de mică și medie adâncime alimentat din infiltrațiile apelor pluviale și din zona colinară apropiată.

Forajele realizate în zona învecinată la Tormac au pus în evidență posibilitatea utilizării unor debite suficiente pentru alimentarea cu apă a localității și pentru apă industrială.

Peisaj, climă, vegetație

Teritoriul comunei este în întregime câmpie cu pantă lină spre est și parțial spre vest în sensul scurgerii apelor de suprafață.

Terenul cu caracter artificial, arabil, reprezintă 63,5%, pădurile 11%, apele și bălțile 1,1% iar pășunile și fânețele 17%.

Clima este temperat continentală moderată cu influențe mediteraniene și oceanice, mai ales vara.

În timpul primăverii și începutul verii sunt dominante masele de aer temperat oceanic cu precipitații abundente. În cursul anului predomină masele de aer maritim din vest cu suficiență umiditate.

Temperatura aerului este dată de Stația Meteorologică de la Lugoj.

Luna cea mai caldă este iulie cu temperatura medie de 20,9° C și cea mai rece, ianuarie cu temperatura medie de – 14° C.

Temperatura medie iarna este pozitivă de + 4°C și pentru întreg sezonul friguros de + 3°C.

Cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice este cuprinsă între 700-750 mm.

Ploile din luna iunie reprezintă 17% din cantitatea anuală, în întreaga vară precipitațiile însumează 32%, iar iarna 19%.

Vegetația caracteristică zonelor de câmpie este preponderent artificială, a plantelor cerealiere și a plantelor tehnice cu intercalări de pășuni și pajiști.

Potențial economic
Destinația generală a terenurilor
Suprafață agricolă total – 5398 ha
– teren arabil în suprafață de 4129 ha
– pășuni total 819 ha
– fânețe total 193 ha
– livezi și pepiniere pomicole 255 ha
– vii și pepiniere viticole – 2 ha

Structura terenurilor:
– teren arabil în suprafață de 4129 ha
– pășuni total 819 ha
– fânețe total 193 ha
– livezi și pepiniere pomicole 255 ha
– vii și pepiniere viticole – 2 ha

Teren agricol total 5398 ha
– Păduri – 694 ha
– Ape – 1 ha
– Drumuri și căi ferate – 131 ha
– Curți – 107 ha
– Alte terenuri neagricole – 12 ha
– Teren neagricol total – 1015 ha

TOTAL TEREN 6413 ha
Culturi înainte de 1989:
– în, cânepă, rapiță, sfeclă de zahăr

În localitatea Nițchidorf există o moară cu mecanism austroungar.

Zootehnie
– vaci 310 capete ; porcine 670 capete ; ovine – 3.611 capete, cai – 180,
– păsări aproximativ 6.800 capete

Producție zootehnică

Producția de carne (sacrificări) – total 234 tone/greutate/vie
Producția de lapte de vacă și bivoliță – total 5974 hl fizic
Producția de lână – 9060 kg fizic
Producția de ouă 700 mii buc.

Zona viticolă – a existat până la colectivizare ; butuci viță nobilă și indigenă.
Zona pomicolă – există dar este neîntreținută aprox. 253 ha.
– prun, măr, vișin, cireș, cais, piersic, păr, gutui.
Zona legumicolă – a fost la C.A.P. și I.A.S.
– legume cultivate: roșii, ardei, varză etc.
Bălți, râuri, baraj:
– 3 bălți cu pește crap
– râuri: Pogonici – izvoreste din Muntele Semenic de unde izvorăște și râul Bârzava împreună se revarsă în râul Timiș.
– Barajul Cădar-Duboz a fost construit în perioada 1973-1976 – aprox. 1.8 km luciu apă.

Cultura melcilor – există o fermă pe raza comunei Nițchidorf.
Apicultură – pe raza comunei aprox. 350 familii albine.

Ultima actualizare: 16:38 | 19.06.2024

Sari la conținut